n-are rost să așteptați
Să am altfel de principii,să accept alte cutume,
Nu-s prefață, nu-s postfață,nici nu-s pus mereu pe glume,
Sunt un om, ca orișicare,chiar vă rog să mă uitați!
Dacă vă interesează
cine sunt și ce gândesc,
Nu mă puneți în tiparulce-l gândiți a fi măsură,
Ezitând a pune-n umbrăcorelări de conjunctură
Ci veniți pe lângă minecum ar fi normal, firesc.
Despre fapte ale zilei
ce nu au nimic ascuns,
Nu mai căutați jaloane,nu le faceți voi repere,
Puneți vorba-n întrebare,puteți chiar orice a-mi cere,
Fără timpi, morți, de gândireoricând vă voi da răspuns.
Când vorbiți de miezul nopții
dacă știți că tot nu dorm,
Nu vă aplecați spre pietreci priviți cerul cu stele,
Luați aminte la detalii,la distanța dintre ele,
Ca, știind că vi-s aproape,s-aveți timp de somn enorm.
Urmăriți-mă pe față,
n-o faceți prin interpuși,
Fiți, de vreți, mereu vederiifie zi, ori fie noapte,
Ca s-aveți real detaliichiar cuvintele-mi din șoapte,
Și să nu mai dați crezareunor mincinoși supuși.
Până ce veți înțelege
ce-i ușor de înțeles
Nu priviți răstălmăcireaca metodă concludentă,
Încercați să-mi fiți aproape,cu privirea mai atentă
Și cu mintea larg deschisăînspre drumu-mi clar ales.